Migrație și (non)participarea politică în țările de origine: români și polonezi în Oslo și Barcelona

 

 

Prin analiza interviurilor am descoperit o serie de perspective fascinante, inclusiv dorințele personale ale migranților de a vota și chiar speranțele de  a "schimba" țările de origine prin vot, precum și impactul campaniilor politice asupra mobilizării lor la vot.

 

În timp ce unii respondenți pur și simplu nu au avut niciun interes nici în vot, nici în politică în general, alții au spus că interesul lor pentru politica a fost "împins undeva la periferie, o prioritate mai mică" după ce au plecat din țara de origine (Michał, migrant polonez în Oslo, 34). Interesant este că unii intervievați și-au exprimat îngrijorarea cu privire la însăși ideea votului extern, ceea ce a dus la neparticiparea acestora. De exemplu, Przemek în Barcelona ne-a spus:

 

"Cred că oamenii care nu mai locuiesc în țara lor nu ar trebui să aibă drept de vot. [...] Este greșit că o persoană care nu locuiește acolo să decidă cine devine următorul președinte. Oamenii care chiar locuiesc acolo vor ajunge să suporte acea decizie." (Przemek, migrant polonez în Barcelona, 42).

 

Pentru unii dintre cei care participă la votul extern, acesta este o afirmare a democrației și a drepturilor civice: "Este responsabilitatea noastră să votăm. Alții luptă pentru a avea acest drept" (Elena, migrant român la Oslo, 35 de ani). Unii participanți care votează în mod regulat au subliniat faptul că percep acest act ca pe o modalitate de a-și schimba patria în bine și încearcă să-i informeze pe cei dragi cu privire la perspective diferite și să influențeze alegerile lor. În cadrul interviurilor noastre, am văzut că mulți migranți erau preocupați de viitorul prietenilor și familiilor lor din România și Polonia. De exemplu, Julia ne-a spus:

 

"Este întotdeauna primul subiect. Cu familia și cu prietenii. Încerc să-i fac conștienți de perspectiva din străinătate. Știu mai bine ce se întâmplă în Polonia decât în Norvegia. [...] Insist adesea ca ei să se implice, de exemplu să meargă la o demonstrație. Ei trebuie să se gândească la viitor [...] Încerc să-i fac conștienți. Cred că i-am făcut conștienți de multe lucruri. (Julia, migrant polonez în Oslo, 29).

 

Unii dintre cei intervievați ne-au spus despre planurile lor de a se întoarce într-o zi în țările lor de origine, ceea ce ar putea explica, de asemenea, de ce continuă să participe politic: dorința de a avea un impact asupra lucrurilor care le-ar putea afecta într-o zi în viitor. Zuzanna, mamă a doi copii care locuiesc în Norvegia din 2013, a explicat:

 

"Votez [...] pentru că m-aș putea întoarce acasa în cele din urmă, sau dacă copiii mei vor să se întoarcă într-o țară care este guvernată în mod rațional." (Zuzanna, migrant polonez în Oslo, 43 de ani).

 

Un alt motiv pentru care migranții pot sau nu să voteze este mobilizarea guvernelor sau a partidelor politice din țările lor de origine. Atât statul român, cât și cel polonez, au lansat recent campanii axate pe participarea la vot a emigranților, uneori ca parte a unor acțiuni mai largi de construire și menținere a identității în rândul diasporei. Este incert dacă aceste eforturi au afectat migranții și dacă participarea la vot este în creștere, iar cercetările noastre sugerează un impact mai degrabă minor. După cum ne-a spus Jan, 

"Mă simt cam lăsat în urmă de guvern și irelevant. [...] Nu se întâmplă absolut nimic aici [...] Nu am observat nimic chiar dacă urmează alegeri acum, nu am simțit [niciun fel de] imbolduri dinspre stânga sau  dinspre dreapta sau dinspre opoziție [...] Chiar dacă sunt un pic interesat de politică, nu am simțit așa ceva." (Jan, migrant polonez în Oslo, 35 de ani)

 

Acest sentiment de marginalizare a avut de fapt un efect motivant pentru unii migranți, care au simțit că trebuie să își exprime dezamăgirea prin participarea la alegeri și prin sprijinirea unei alternative politice care le-ar putea oferi o platformă în viitor:

 

"Unul dintre motivele pentru care diaspora s-a mobilizat politic a fost faptul că [politicienii] au început să vorbească despre diaspora [care a fost] inexistentă în discursul politic românesc." (Maria, migrant român în Barcelona, 41 de ani).

​

Alți respondenți au afirmat că migrația i-a distanțat prea mult de scena politică din țările lor de origine și, prin urmare, votul lor ar putea fi diferit:

​

"Cred că dacă aș fi trăit în România, aș fi știut mult mai multe despre ceea ce au făcut toți și aș fi putut face o altă alegere. Poate că ar fi la fel sau poate nu, dar cu siguranță aș fi știut mult mai multe...". (Lipa, migrant român în Barcelona, 26 de ani).

 

Unii cred că migrația le-a deschis ochii la diferite moduri de viață, permițându-le să aibă o opinie mai nuanțată cu privire la situația din țara lor de origine:

 

"Există, de asemenea o influență asupra mea, fiind în Norvegia, [...] Văd ce funcționează bine în Norvegia și aș vrea să văd că funcționează așa în Polonia." (Zuzanna, migrant polonez în Oslo, 43 de ani).

 

Nivelurile socio-economice atinse după migrație pot influența, de asemenea, opiniile și obiceiurile politice. Jakub ne-a spus că votul său ar fi putut fi diferit dacă ar fi fost în Polonia:

 

"Depinde în ce grup economic voi fi. Mi-ar permite venitul o viață lipsită de griji? Aș avea timp pentru dezvoltare personală? Aș avea timp să-mi aprofundez cunoștințele despre lume? Sau aș prefera să mă concentrez pe supraviețuire? Pentru a plăti chiria, împrumuturi bancare, dacă am lucrat ore suplimentare și am fost sub stres constant. Atunci cu siguranță aș vota diferit. Apoi, partidele populiste, sau cele care vorbesc despre beneficii financiare măsurabile ar avea o șansă mai mare de a obține putere." (Jakub, migrant polonez în Oslo, 35 de ani).

 

Mai multe persoane intervievate ne-au spus că migrația nu le-a schimbat deloc opiniile sau că, eventual, chiar le-a consolidat opiniile anterioare. Michał ne-a spus că, din cauza experienței sale de migrație, "Este mai probabil să fiu credincios ideilor mele". Zuzanna a spus că votul ei nu s-ar schimba dacă s-ar afla în prezent în Polonia,

 

"Pentru că nu contează unde locuiesc. Mereu mă gândesc... Din perspectiva că, dacă aș locui acolo, ce ar fi bine pentru mine, nu? Ce fel de program politic prezintă partidul care ar fi compatibil cu ceea ce cred eu".

 

Poate migrația schimbă criteriile prin prisma cărora care migranții își analizează țara de origine și modul în care participă la procesele politice de acolo? În loc să caute explicații cauzale pentru motivul pentru care migranții votează sau nu sau de ce votează într-un anumit fel, analiza noastră exploratorie cartografiază factorii votului extern și indică o serie de explicații posibile. Prin intermediul datelor noastre, am observat că participarea politică în rândul migranților poate crește sau scade în funcție de o varietate de factori, cum ar fi interesul personal, campaniile de mobilizare și influența percepută asupra țării lor de origine din străinătate. Rezultatele acestui studiu arată, de asemenea, efecte diferite ale migrației asupra opiniilor politice, unii participanți declarând că și-au schimbat complet opiniile cu privire la anumite subiecte, că opiniile lor nu s-au schimbat deloc sau că opiniile lor anterioare au fost consolidate.

 

În general, cercetările noastre sugerează că impactul experienței în materie de migrație asupra participării politice și asupra opiniilor migranților rămâne o zonă fragmentată. O mai bună înțelegere a acestor procese ar face lumină asupra unei dinamici importante legate de migrație în întreaga Europă. Varietatea de poziții și răspunsuri pe care le-am găsit subliniază natura complexă a acestor fenomene și îndeamnă la prudență față de stereotipurile despre migranți ca fiind fie "naționaliști la distanță", fie "cosmopolitani liberali". De fapt, ambele și nici unul nu sunt, uneori, adevărate.

​

​

Note și referințe

​

[1] "DIASPOlitic: Understanding the Political Dynamics of Emigré Communities in an Era of European Democratic Backsliding" este un proiect condus de Institutul de Cercetare a Păcii din Oslo (PRIO) și Universitatea din Oslo (UiO). Proiectul este finanțat în cadrul schemei EUROPA/UTERRIKS a Consiliului de Cercetare al Norvegiei 2019-2020.

​

[2] Numele participanților au fost schimbate în pseudonime pentru a proteja identitatea participanților.

​

[3] Despre migrația românilor, a se vedea Remus Anghel et al. 2016. International migration, return migration, and their effects. A comprehensive review on the Romanian case. MPRA Paper No. 75528; și Ruxandra Oana Ciobanu. 2015. Multiple migration flows of Romanians. Mobilities 10(3): 466-485. Pentru situația Polonie, a se vedea Jakub M. Godzimirski et al. 2015. New European diasporas and migration governance: Poles in Norway. GoodGov Report – Polski Instytut Spraw Międzynarodowych; and Marta Bivand Erdal and Lewicki. 2016. Polish migration within Europe: mobility, transnationalism and integration. Social identities 22(1): 1-9.

​