Migrație și (non)participarea politică în țările de origine: români și polonezi în Oslo și Barcelona

GABRIELLA MIKIEWICZ, ANATOLIE COȘCIUG, KACPER SZULECKI, CORINA TULBURE, MARTA BIVAND ERDAL, DAVIDE BERTELLI & ANGELINA KUSSY  |  20/02/2021  | ISSUE #14 
Gabriella Mikiewicz credit to arnaud-jae

Picture by Arnaud Jaegers on Unsplash.

În ultimele decenii tot mai multe state europene permit cetățenilor lor care se află în  străinătate să voteze la alegerile din țările de origine. Votul extern – adică votul pentru țările de origine a persoanelor aflate în străinătate – a devenit o caracteristică importantă a democrațiilor contemporane. În ciuda acestui fapt și a numărului relativ mare de cercetări privind participarea politică a migranților în țările de origine, încă știm foarte puțin lucruri despre motivațiile migranților de a vota (sau nu) la alegerile din țara de origine sau dacă migrația are un impact asupra obiceiurilor și preferințelor de vot.

 

Din ianuarie până în mai 2020 echipa DIASPOlitic [1] a realizat peste 80 de interviuri cu polonezi și români în Oslo și Barcelona [2] pentru a studia practicile de vot extern ale migranților intra-europeni. La nivel european, Polonia și România sunt printre cele mai importante țări de origine ale migranților, iar grupuri mari de polonezi și români locuiesc în Norvegia și Spania [3]. Pentru migranții intra-europeni, dreptul de a vota în țările de destinație este aproape universal și, prin urmare, barierele legale pentru votul migranților în alegerile din țara lor de origine sunt scăzute, permițându-ne astfel să analizăm mai profund alegerile personale ale migranților în obiceiurile lor de vot.

 

 

Prin analiza interviurilor am descoperit o serie de perspective fascinante, inclusiv dorințele personale ale migranților de a vota și chiar speranțele de  a "schimba" țările de origine prin vot, precum și impactul campaniilor politice asupra mobilizării lor la vot.

 

În timp ce unii respondenți pur și simplu nu au avut niciun interes nici în vot, nici în politică în general, alții au spus că interesul lor pentru politica a fost "împins undeva la periferie, o prioritate mai mică" după ce au plecat din țara de origine (Michał, migrant polonez în Oslo, 34). Interesant este că unii intervievați și-au exprimat îngrijorarea cu privire la însăși ideea votului extern, ceea ce a dus la neparticiparea acestora. De exemplu, Przemek în Barcelona ne-a spus:

 

"Cred că oamenii care nu mai locuiesc în țara lor nu ar trebui să aibă drept de vot. [...] Este greșit că o persoană care nu locuiește acolo să decidă cine devine următorul președinte. Oamenii care chiar locuiesc acolo vor ajunge să suporte acea decizie." (Przemek, migrant polonez în Barcelona, 42).

 

Pentru unii dintre cei care participă la votul extern, acesta este o afirmare a democrației și a drepturilor civice: "Este responsabilitatea noastră să votăm. Alții luptă pentru a avea acest drept" (Elena, migrant român la Oslo, 35 de ani). Unii participanți care votează în mod regulat au subliniat faptul că percep acest act ca pe o modalitate de a-și schimba patria în bine și încearcă să-i informeze pe cei dragi cu privire la perspective diferite și să influențeze alegerile lor. În cadrul interviurilor noastre, am văzut că mulți migranți erau preocupați de viitorul prietenilor și familiilor lor din România și Polonia. De exemplu, Julia ne-a spus:

 

"Este întotdeauna primul subiect. Cu familia și cu prietenii. Încerc să-i fac conștienți de perspectiva din străinătate. Știu mai bine ce se întâmplă în Polonia decât în Norvegia. [...] Insist adesea ca ei să se implice, de exemplu să meargă la o demonstrație. Ei trebuie să se gândească la viitor [...] Încerc să-i fac conștienți. Cred că i-am făcut conștienți de multe lucruri. (Julia, migrant polonez în Oslo, 29).

 

Unii dintre cei intervievați ne-au spus despre planurile lor de a se întoarce într-o zi în țările lor de origine, ceea ce ar putea explica, de asemenea, de ce continuă să participe politic: dorința de a avea un impact asupra lucrurilor care le-ar putea afecta într-o zi în viitor. Zuzanna, mamă a doi copii care locuiesc în Norvegia din 2013, a explicat:

 

"Votez [...] pentru că m-aș putea întoarce acasa în cele din urmă, sau dacă copiii mei vor să se întoarcă într-o țară care este guvernată în mod rațional." (Zuzanna, migrant polonez în Oslo, 43 de ani).

 

Un alt motiv pentru care migranții pot sau nu să voteze este mobilizarea guvernelor sau a partidelor politice din țările lor de origine. Atât statul român, cât și cel polonez, au lansat recent campanii axate pe participarea la vot a emigranților, uneori ca parte a unor acțiuni mai largi de construire și menținere a identității în rândul diasporei. Este incert dacă aceste eforturi au afectat migranții și dacă participarea la vot este în creștere, iar cercetările noastre sugerează un impact mai degrabă minor. După cum ne-a spus Jan, 

"Mă simt cam lăsat în urmă de guvern și irelevant. [...] Nu se întâmplă absolut nimic aici [...] Nu am observat nimic chiar dacă urmează alegeri acum, nu am simțit [niciun fel de] imbolduri dinspre stânga sau  dinspre dreapta sau dinspre opoziție [...] Chiar dacă sunt un pic interesat de politică, nu am simțit așa ceva." (Jan, migrant polonez în Oslo, 35 de ani)

 

Acest sentiment de marginalizare a avut de fapt un efect motivant pentru unii migranți, care au simțit că trebuie să își exprime dezamăgirea prin participarea la alegeri și prin sprijinirea unei alternative politice care le-ar putea oferi o platformă în viitor:

 

"Unul dintre motivele pentru care diaspora s-a mobilizat politic a fost faptul că [politicienii] au început să vorbească despre diaspora [care a fost] inexistentă în discursul politic românesc." (Maria, migrant român în Barcelona, 41 de ani).

Alți respondenți au afirmat că migrația i-a distanțat prea mult de scena politică din țările lor de origine și, prin urmare, votul lor ar putea fi diferit:

"Cred că dacă aș fi trăit în România, aș fi știut mult mai multe despre ceea ce au făcut toți și aș fi putut face o altă alegere. Poate că ar fi la fel sau poate nu, dar cu siguranță aș fi știut mult mai multe...". (Lipa, migrant român în Barcelona, 26 de ani).

 

Unii cred că migrația le-a deschis ochii la diferite moduri de viață, permițându-le să aibă o opinie mai nuanțată cu privire la situația din țara lor de origine:

 

"Există, de asemenea o influență asupra mea, fiind în Norvegia, [...] Văd ce funcționează bine în Norvegia și aș vrea să văd că funcționează așa în Polonia." (Zuzanna, migrant polonez în Oslo, 43 de ani).

 

Nivelurile socio-economice atinse după migrație pot influența, de asemenea, opiniile și obiceiurile politice. Jakub ne-a spus că votul său ar fi putut fi diferit dacă ar fi fost în Polonia:

 

"Depinde în ce grup economic voi fi. Mi-ar permite venitul o viață lipsită de griji? Aș avea timp pentru dezvoltare personală? Aș avea timp să-mi aprofundez cunoștințele despre lume? Sau aș prefera să mă concentrez pe supraviețuire? Pentru a plăti chiria, împrumuturi bancare, dacă am lucrat ore suplimentare și am fost sub stres constant. Atunci cu siguranță aș vota diferit. Apoi, partidele populiste, sau cele care vorbesc despre beneficii financiare măsurabile ar avea o șansă mai mare de a obține putere." (Jakub, migrant polonez în Oslo, 35 de ani).

 

Mai multe persoane intervievate ne-au spus că migrația nu le-a schimbat deloc opiniile sau că, eventual, chiar le-a consolidat opiniile anterioare. Michał ne-a spus că, din cauza experienței sale de migrație, "Este mai probabil să fiu credincios ideilor mele". Zuzanna a spus că votul ei nu s-ar schimba dacă s-ar afla în prezent în Polonia,

 

"Pentru că nu contează unde locuiesc. Mereu mă gândesc... Din perspectiva că, dacă aș locui acolo, ce ar fi bine pentru mine, nu? Ce fel de program politic prezintă partidul care ar fi compatibil cu ceea ce cred eu".

 

Poate migrația schimbă criteriile prin prisma cărora care migranții își analizează țara de origine și modul în care participă la procesele politice de acolo? În loc să caute explicații cauzale pentru motivul pentru care migranții votează sau nu sau de ce votează într-un anumit fel, analiza noastră exploratorie cartografiază factorii votului extern și indică o serie de explicații posibile. Prin intermediul datelor noastre, am observat că participarea politică în rândul migranților poate crește sau scade în funcție de o varietate de factori, cum ar fi interesul personal, campaniile de mobilizare și influența percepută asupra țării lor de origine din străinătate. Rezultatele acestui studiu arată, de asemenea, efecte diferite ale migrației asupra opiniilor politice, unii participanți declarând că și-au schimbat complet opiniile cu privire la anumite subiecte, că opiniile lor nu s-au schimbat deloc sau că opiniile lor anterioare au fost consolidate.

 

În general, cercetările noastre sugerează că impactul experienței în materie de migrație asupra participării politice și asupra opiniilor migranților rămâne o zonă fragmentată. O mai bună înțelegere a acestor procese ar face lumină asupra unei dinamici importante legate de migrație în întreaga Europă. Varietatea de poziții și răspunsuri pe care le-am găsit subliniază natura complexă a acestor fenomene și îndeamnă la prudență față de stereotipurile despre migranți ca fiind fie "naționaliști la distanță", fie "cosmopolitani liberali". De fapt, ambele și nici unul nu sunt, uneori, adevărate.

Note și referințe

[1] "DIASPOlitic: Understanding the Political Dynamics of Emigré Communities in an Era of European Democratic Backsliding" este un proiect condus de Institutul de Cercetare a Păcii din Oslo (PRIO) și Universitatea din Oslo (UiO). Proiectul este finanțat în cadrul schemei EUROPA/UTERRIKS a Consiliului de Cercetare al Norvegiei 2019-2020.

[2] Numele participanților au fost schimbate în pseudonime pentru a proteja identitatea participanților.

[3] Despre migrația românilor, a se vedea Remus Anghel et al. 2016. International migration, return migration, and their effects. A comprehensive review on the Romanian case. MPRA Paper No. 75528; și Ruxandra Oana Ciobanu. 2015. Multiple migration flows of Romanians. Mobilities 10(3): 466-485. Pentru situația Polonie, a se vedea Jakub M. Godzimirski et al. 2015. New European diasporas and migration governance: Poles in Norway. GoodGov Report – Polski Instytut Spraw Międzynarodowych; and Marta Bivand Erdal and Lewicki. 2016. Polish migration within Europe: mobility, transnationalism and integration. Social identities 22(1): 1-9.

no. participants RO.png
how many vote RO.png
no. men and women RO.png
time abroad RO.png
Mikiewicz Gabriella.png

Gabriella Mikiewicz

Gabriella is a freelance migration and communications specialist, currently working on strategic communications and design projects for migration and intercultural contexts. She holds a BA in Journalism from the School of Communications at DePaul University in Chicago, IL and an MA in Migration and Intercultural Relations from the Erasmus Mundus programme, EMMIR. For DIASPOlitic, she conducted interviews with Polish migrants in Oslo. www.gabriellamikiewicz.blog

Anatolie Coșciug.jpeg

Anatolie Coșciug

Anatolie is a doctoral candidate in Sociology at the University of Bielefeld, Germany. His doctoral research on transnational trade with second-hand goods imported from Western Europe to Romania by Romanian migrants is supervised by Thomas Faist (University of Bielefeld) and Alejandro Portes (Princeton University). For DIASPOlitic, he conducted interviews with Romanian migrants in Oslo.

Szulecki_Kacper.jpg

Kacper Szulecki

Kacper is a senior researcher at the Department of Political Science, University of Oslo and a research professor at the Norwegian Institute for International Affairs. He is a political sociologist specializing in transnational and European politics, currently the principal investigator in the DIASPOlitic project financed by the Research Council of Norway. He coordinates the DIASPOlitic project and leads Work Packages 1 and 4.

Bertelli-Davide-1-350x400.jpg

Davide Bertelli

Davide holds an MA in Human Geography from the University of Oslo. He is currently a PhD research fellow in Theology and Religious Studies at VID Specialized University. His doctoral thesis is about belonging and spirituality among queer religious migrants in Oslo and London. He worked as a research assistant at PRIO between June 2019 and September 2020. He contributed to the publication of the 2019 GOVCIT report Citizenship, Participation and Belonging in Scandinavia. For DIASPOlitic, he coordinated the gathering and conducted the coding of the qualitative data in Work Package 3. https://www.vid.no/ansatte/davide-bertelli/

Bivand_Marta-1-400x400.jpeg

Marta Bivand Erdal

Marta is Research Director and Research Professor in Migration Studies at the Peace Research Institute Oslo (PRIO). As a human geographer, she is interested in the impacts of migration and transnationalism in both emigration and immigration contexts. Marta’s work draws on interview, focus group, and survey data, paying critical attention to the use of categories. She has published extensively in migration studies and regularly engages with governmental and non-governmental stakeholders. For DIASPOlitic, she leads Work Package 3.

Corina Tulbure.jpeg

Corina Tulbure

Corina is a freelance journalist based in Barcelona. She has written on displacement and migration in Spain, Turkey, Bulgaria, Romania, Hungary, Tunisia, Germany, and about frozen conflicts (Nagorno-Karabakh, Abkhazia, South Ossetia, Transnistria, and Kosovo). Corina holds a PhD from the University of Barcelona. For DIASPOlitic, she conducted interviews with Romanian migrants in Barcelona.

Angelina Kussy.png

Angelina Kussy

Angelina is a predoctoral researcher at the Autonomous University of Barcelona, where she writes her doctoral thesis on Romanian domestic workers in Spain, and junior researcher at notus-asr applied social research center. As an economic anthropologist, she works on gender, labour, care, social reproduction, and transnational social protection. Currently, she forms part of different research projects; on the impact of the COVID-19 pandemic on care work in Spain (CUMADE), on gender equality in science and higher education (Target), and on transnational political participation (DIASPOlitic). For DIASPOlitic, she interviewed Polish migrants in Barcelona. Twitter: @angelinakussy

puerro largo.png

You might also like...

(Lena) Lam, Ka Wang Kelvin (author_s pho

Complications arising from allowing migrants to vote in their country of origin: The case of Hong Kong

(Lillian) Vinícius Cruz Campos.jpg

Beyond voting: Migrants’ participation through consultative bodies and the Municipal Council for Immigrants in São Paulo

Alyssa - Photo by Volodymyr Hryshchenkoa

Norway's COVID-19 measures and the Facebook activism of families separated by borders during the holidays